Vazand cum pica ca mustele cunoscutii in jurul meu, chiar ma intrebam la concursul de la Predeal cand o sa imi vina si mie randul la o tranta. S-a intamplat w.e. trecut la Gilau, cu ocazia maratonului Maros.
Am alunecat pe o coborare cu pietre mari instabile si m-am lovit la antebrat si la genunchi. Am vizitat Urgentele din Cluj(care erau pline de concurenti mototoliti), dar nu a fost nevoie sa fiu cusut la genunchi. Deci per total am scapat ieftin.
Cursa de la Gilau e cam a doua ca importanta din calendarul MTB de la noi asa ca m-am decis sa particip pentru a lua cunostiinta de atmosfera si traseul de acolo si de a-mi evalua fortele in conditii de concurenta de top.
Am plecat la lungul drum impreuna cu Rares si alti ciclisti din Zarnesti.
In zilele de dinainte un genunchi ma tot supara si nu eram prea hotarat daca o sa particip sau nu, pana la urma am decis sa concurez fara a forta prea tare genunchiul si nu am folosit pedalele SPD de loc, caci ma durea atunci cand trageam in sus de pedala.
Pana la urma genunchiul cu pricina a rezistat, lovindu-ma in schimb la celelalt genunchi cand am cazut.
Traseul consta intr-o serie de urcari lungi, presarate de coborari rapide. Din cauza secetei tot traseul a fost plin de praf, ceea ce punea mari probleme de aderenta. Peisajul atat de laudat de unii consta in cateva dealuri cu poieni si ceva casute pe acolo. In rest numai drum forestier si padure. Din punctul asta de vedere am fost dezamagit, la concursul de la Sibiu de ex. peisajul a fost de 10 ori mai frumos.
Oricum in timpul concursului numai de privit la peisaj nu ai timp. Urcarile lungi pe forestier si coborarile foarte rapide tot pe forestier nu mi-au placut, cursa fiind prea rapida si implicit periculoasa pentru gustul meu. Prefer portiunile mult mai tehnice asa cum a fost coborarea nou introdusa catre Maguri-Racatau.
Am murit de cald si la concursul asta, cele vreo 24 de grade in aer au fost amplificate de caldura radiata de solul orange, lutos. Pe celebra urcare adrupta de la Pape au fost locuri unde m-am dat jos de pe bicicleta din cauza transpiratiei care imi curgea siroaie pe fatza, eram sufocat de caldura, iarasi am baut peste 5 litri de lichide in timpul cursei.
Am cazut la putin dupa postul doi de control, chiar inaintea celei mai tehnice coborari de pe traseu. Cum nu aveam alta varianta decat sa ii dau la valea am continuat cursa, si vazand ca nu sunt accidentat serios am rulat inca 50km cu piciorul plin de sange si antebratul plin de lovituri si zgarieturi pana la linia de sosire.
Cu ocazia cazaturii mi-am pierdut si ciclocomputerul, cum aveam sa constat cativa kilometrii mai jos... Acum cercetez piata pentru a-mi cumpara altul.
Per total a fost o experienta interesanta dar departarea si profilul cursei ma face nu imi doresc sa revin la Maros prea curand.
Felicitari insa organizatorilor pentru marcajul de pe traseu, pentru posturile de control suficient de dese si bine aprovizionate, oamenii din posturi amabili si bine instruiti, pepenele si pastele de la sfarsitul cursei si premiile substantiale pentru castigatori. Rares a castigat detasat concursul la tura scurta, felicitari!
M-am inscris la proba lunga de 77km, cu 2700m denivelare pozitiva pe care dupa toate aventurile am terminat-o in 6h45min, pe locul 20 la categoria mea.
No comments:
Post a Comment