Duminica dimineatza, satul dupa 2 sapt. de ploi am decis sa iau trenul spre Busteni. In el ma intalnesc cu doua grupuri de prieteni: unul se indrepta spre Baiului si altul spre Bucegi. Eram inca in dilema incotro sa o iau, mi-ar fi placut sa ii insotesc ... singura problema era ca eu pornisem la o tura de bike in timp ce restul erau pe doua picioare... Cand trenul ajunsese pe la Predeal ma suna Bubulu si ma intreaba daca nu vreau sa fac o tura de bike ! Perfect ! Cobor in Poiana Tapului, ne intalnim, ne infruptam din niste paste care mi s-au parut delicioase si decidem sa pornim spre Baiului, caci Bucegii aratau parca din alt film, incarcati cu zapada si in mod sigur fooarteee frig !
Urcam pe Zamora, ajungem la golul alpin, trec de punctul unde in iunie cerul voilet ne-a intors acasa pe mine si Vali si ajungem langa Baiul Mare. Odata terminata partea ascendenta telul nostru este sa parcurgem creasta spre sud si sa ajungem intr-o gara, care stabilim sa fie Posada. Eu sunt mai mult decat incantat de noile male cauciucuri, Maxis Ignitor, pe care le-am montat in noaptea dinainte, si in sfarsit simt ca pot urca fara sa derapez catusi de putin si pot cobor fara griji prea mari ca alunec si ajung gramada pe jos, cu mi s-a intamplat in ultimele ture...
Peisajul e superb si nou pentru mine: desi am fost de zeci de ori in Baiului, partea sudica o fac in premiera. Peisajul pe alocuri imi aminteste de zona Bran, dar inca fara vilele de rigoare... Coborarea este usoara, mai putin cateva portiuni pline de bolovani mari pe care le cobor foarte concentrat si zgaltit din toate incheieturile, la un moment dat ma simteam ca si cum am dat cu pickhammerul o zi intreaga !
Ajungem in Posada si in gara aflam ca trenul a plecat de 5 min. si urmatorul este peste vreo 2h30min... Decidem sa urca interminabilele scari la loc si o luam pe DN 1 spre Sinaia, in mai putin de o ora ajungem acolo... urasc sa merg pe sosea, mai ales cand este atat de aglomerata si poluata ca DN1, plus vitezomanii si bizonii de rigoare, asta a fost partea cea mai neplacuta a turei...
In Sinaia mici si veselie, tot romanul chefuieste, sunt zilele orasului.. iar niste silicoane se produc pe scenele improvizate, un peisaj cat se poate de demoralizant...
Bineinteles ca trenul intarzie si de data asta 30 min. (ca si dimineatza) iar din "goana" trenului se pot admira kilometrii intregii de masini blocate pe DN1.... doar e duminica seara...
In concluzie tura a fost super, vremea a tinut cu noi (adica nu a plouat) desi la un moment dat erau cam 0 grade si am pus si a doua pereche de manusi in maini. In final nu am regretat ca nu am mers la maratonul de mountainbike din muntii Gilau.
Baiului ? perfect pt. MTB !
“What A Time To Be Alive”: 55 Posts All About Movies, TV Shows And Music
From The 2000s
-
"The sound of my childhood": a list of nostalgic posts that might transport
you back to your younger days when all you cared about were the characters
in...
57 minutes ago
No comments:
Post a Comment