Poteca care nu ar fi trebuit sa mai fie !

O zi de inceput de iulie in care trebuiea sa mergem din nou in Piatra Craiului, dar vremea si oboseala acumulata nu ne-au permis sa plecam decat dupa paranz de acasa, asa ca cel mai indemana traseu este cel din spatele casei: banda albastra care pleca din Darste pentru a ajunge pana in Postavarul, o poteca pe care nu o mai facusem de peste 10 ani... cvasi-neumblata, ultima data drumul era plin de panze de paianjen...

De data asta drumul nu prea mai exista, pe portiuni de sute de metrii disparea cu desavarsire: copaci prabusiti, expluatari forestiere, apoi inca nulti alti copaci prabusiti, apoi prin de tufisuri, zmeurisuri si urzici chiar pe locul unde trecea poteca, altii copaci cazutzi... Dupa 3h20 de mers asiduu ajungem in sfarsit in Crucurul Mare... dupa care este o joaca de copil si mai putin de o ora de mers pentru a ajunge in Poiana Ruia unde decidem sa nu mai urcam si pa vf. Postavarul unde vantul batea foarte puternic si luam autobuzul inapoi spre Bv.

Marcaje vechi de cand lumea:




Postavarul si Bucegii dintr-unul din putine locuri cu priveliste...



Aici suntem pe poteca !




cine ar fi crezut, dar aici candva trecea o poteca buna si frumoasa si acum era oricum singurul loc prin care puteam tenta trecerea padurii f. tinere de brad ... oare cineva chiar i-a plantat aici pe poteca ?



Vedere originala spre Metro si Selgros:



Sa mergi pe aicea este deja un lux:



Si alte marcaje din alte vremuri, probabil ca la timpul lor au indrumat multi montaniarzi...





O priveliste atat de familiara iarna, inedita vara... parca din alta tura !



Concluzie: nu cumva sa va treaca gandul sa mergetzi cu bicicleta pe acolo... Eu vroiam... dar cred ca o sa mai astept vreo cateva zeci de ani, poate se face autostrada ....