am Main

In ziua si la ora la care prietenii mei erau cu skiurile la concursul de pe Malin, eu eram sechestrat in Germania si atunci am decis sa fac o tura de bike pe Main, sa mai uit ca nu particip la inchiderea sezonului alb.

Cum facusem o tura in josul Mainului cu o saptamana in urma, pana la Maintz unde raul se varsa in Rhin, de data aceasta am luat-o in sus pe malul Mainului, intr-o zi in care am pedalat 100 de kilometri.

Sate incarcate de istorie, castele marete, biserici seculare, nunti traditionale si inghetata italiana, campuri de rapita inflorite ornate cu maci, peisaje superbe si reflexia apusului in apele Mainului m-am insotit pentru multe ore intr-o tura de bike originala, in centrul Germaniei/Hessen.



































Tura a fost asa de superba ca a doua zi am luat-o d elaq capat, de data asta mult mai aproape de Frankfurt si de casa, pe Nidda si in Hoch Taunus: inca 100km de bike sa adauga, de data asta ca mult mai multa denivelare.

Livin' Mainhattan

Mainhattan este supranumit Frankfurt am Main, pentru asemanarea cu cartierul New Yorkez Manhattan, orasul German avand in acest moment peste 20 de zgrie-nori, sedii ale marilor banci europene.

Imagine "frankfurterului" de rand este cea a unui tip imbracat in costum, pantofi, cravata tot tacamul, calare pe bicicleta si cu umbrela intr-o mana ! Este orasul unde cam toata lumea merge in costum la munca, este orasul cu cea mai impresionanata infrastructura pentru biciclete pe care am intalnit-o pana acum (este mijlocul de transport de preferinta in oras) si este orasul in care ploua cel mai mult din cate am vazut eu pana acuma.

Eh, daca va puteti inchipui, si eu acuma merg in aceeasi tinuta la servici! Si voi face asta pentru inca vreo 6 luni, perioada in care locuiesc in Frankfurt.

Poza luata din fatza hotelului unde am locuit pana de curand:



Turnuri ale Deutsche Bank:



Pentru astia lucrez eu acuma:

Zeil, principala artera comerciala a orasului:

Commerzbank tower, cu cei 301 metri ai sai este cea mai inalta cladire din uniunea europeana:

Messe tower cu cei peste 250m este dupa parerea mea cel mai frumos zgarie-nor din oras. In stanga lui turnurile Castor si Pollux.

Galerie comerciala ultramoderna pe Zeil:

Detalii arhitecturale la inaltime:

Valcelul Tapului, Bucegi

25 aprilie. Dupa o sapatamana caniculara, in w.e. aveam planuri mari sa urcam valea Costilei si apoi sa schiem la vale pe ea. Din pacate vremea urata ne-a dat planurile peste cap, consultandu-ma cu Bubulu care era la Sinaia in acelasi moment, unde cabina nu mergea din cauza vremii f. rele, am decis sa urcam spre valea Cerbului. Putin mai sus, de Gura Diham, vremea s-a schimbat dramatic, o ninsoare tarzie cadea din ce in ce mai puternic. Dupa un moment cu soare pe care l-am petrecut mancand la gura vaii Malinului vremea s-a pus pe viscol serios. Am decis sa urcam putin sa ne dam pe primul valcel intalnit in cale. Acesta era valea Tapului, acoperita de un strat proaspat de zapada si suficient de lata in partea de jos. Cum zapada arata prea bine, am decis sa tot urcam, si iata-ne pe la 2000m alt. dupa ce am urcat vreo 500m denivelare pe valcelul foarte ingust.
Cum ninsoarea s-a intetit foarte tare, peste 30 cm de zpada proaspata s-au depus rapid si incepusera sa cam alunece sub pasii nostrii, iar capatul vaii era mult mai sus. In momentul in care a inceput sa tune, iar valea mai sus era brazdata de urmele avalanselor recente, deci imposibil de schiat, am hotarat rapid sa o luam la vale. Pentru a doua oara pe sezonul asta eram cu miniskiuriule lui Vali, de data asta nu am mai uitat betzele ca pe valea Alba cu o sapt. inainte. Coborarea a fost de vis, prin powder, doar in partea de jos a vaii zapada se cam inmuiase si se lipea teribil pe skiuri. Chiar la iesirea din ultima zona ingusta, snowblades-meu s-a afundat intr-o crevasa acoperita cu un strat subtire de zapada, un picior mi-a fost prins in zapada, si era cat pe ce sa ma duc cu totul la vale, vreo 8 metrii in rimaie. Pana la urma am iesit cu bine din pozitia precara in care ma aflam. Apoi coborarea pe jos a fost o incantare prin ninsoarea generoasa de sfarsit de aprilie.

In concluzie o vale ingusta, abrupta, dar excelent de skiat in conditii de zapada buna.