O tura in sambata cu Maratonul 7500. Am plecat patru biciclisti voiosi dis de dimineatza din Brasov, pentru a face inca o tura de bike in Bucegi si a fi mai aproape de prietenii care participa la singurul ultramaraton de la noi. Jos palaria pentru cei care au reusit sa termine tura cu cei 7500m denivelare!
La 7.30 dimineata coboram din tren in Sinaia si incepem pedalarea spre Dichiu. Cum nu e trafic prea mare la aceasta ora urcam cu spor pe soseaua proaspat asfaltata. Soarele bate nemilos, dar mai sunt destule ore pana la miezul zilei cand caldura va fi in toi. La un moment dat observ ca am 8 la roata din spate si cand ma opresc sa vad mai atent ce se intampla descopar o spitza rupta. Probabil s-a rupt cu vreo 2 zile in urma prin padurile de langa Brasov. Niste leucoplast rezolva temporar problema. Eu cu Codin urcam pana la Omu unde erau foarte multi turisti, biciclisti si concurenti. Apoi coboram pe valea Obarsiei sa vedem cat este de ciclabila. Ajungem dupa o ora la Pestera, cu superbe portiuni de coborat dar si cu multe push-bike sau carry bike. Pana la cascada Ialomitei lucrurile au mers ca pe roate, dar apoi au fost destule zone mai putin ciclabile, poteca ingusta cu multi bolovani pe care este greu de stat in sa. Per ansamblu merita coborata valea, dar este mult mai ciclabil de la Omu spre saua Strunga de exemplu.
De la Pestera am mers la Padina unde ne-am ospatat ieftin si bun iar apoi am coborat pana la Cheila Zanoagei de unde am urcat inapoi pe Dichiu. Apoi cu mare viteza la vale spre Sinaia. Totusi la Cuibul Dorului unul dintre coechipieri a facut pana pentru a doua oara si cu mai putin de 30min. inainte de plecarea trenului noi eram inca pe munte. Pe serpentine spre Sinaia am gonit cu peste 60km/h depasind toate masinile si ajungand in gara cu vreo 10min. inainte de ora plecarii trenului(care avea intarziere).
Per total o zi cu 2100m denivelare pozitiva si vreo 85km.