Monday, April 26, 2010

Dancing the avalanches

25.04.2010 Bucegi, valea Malinului:

In sfarsit reusesc sa ajung in Bucegi pentru prima data pe sezonul acesta: la 9.30 sunt la cabina din Busteni, prins intre doi amici care au urcat deja pe platou, si un grup care il astepta pe Bubulu si urma sa urce un pic mai tarziu. Ma grabesc sa prind zapada mai intarita pe platou deoarece mi-am lasat rachetele in masina, asa ca urc si vorbesc cu Liviu si Lucian sa ma astepte la intrarea pe v. Malinului.
Fix la ora 12.00 intram pe firul vaii. Aleg intrarea cea mai din stanga, unde cornisa se intrerupea. De la primul viraj remarc ca zapada este mult mai moale decat ma asteptam. Zapada ninsa in urma cu cateva zile, apoi plouata in ajun era acum intr-un proces avansat de umidificare si topire. Mai jos pe vale aveam sa intalnesc portiuni unde zapada era asa grea incat imi puneam placa cu varful direct pe linia de panta si tot nu alunecam.

Versantul sudic al vaii era aproape dezgolit in timp ce versantul orientat nord era plin de zapada. Urme de bulgai de avalanse incep sa se zareasca pe firul vaii, pana la prima zona de canion de pe vale, care era toata acoperita de urmele unei avalanse consistente de bulgari. Ocolim zona, pe o fatza din dreapta. In multe momente zapada face bulgari care se maresc pe masura ce se rostogolesc la vale. Este foarte cald, auzim apa care curge consistent pe sub stratul gros de zapada.

Partea finala a vaii, dinainte de Hornul Pamantos are suficienta zapada incat sa ajungem pe placa/schiuri pana la horn, trecand peste saritorile care sunt descoperite la vremea cand se tine concursul din Malin. Este plin de urmele ursilor care misuna pe acolo, se stie ca au barlogul in zona: propunem ca primul clasat la concursul din Malin sa primeasca premiul "Labbe (d'ours) d'Or" :))

Ne oprim sa admiram firul Malinului de deasupra hornului si observam spectacolul ciudat al unui schior care si-a facut aparitia pe vale. La mare distantza si interval de timp zarim un al doilea schior.

Coboram si cand ajungem la Caminul Alpin primesc un telefon de la Bubulu: a coborat pe urmele noastre la vreo ora distantza. Chiar in fatza lui toata zapada de pe valea Scorusilor a luat-o la vale intr-o avalansa de mari dimensiuni care a acoperit Canionul Malinului, facandu-l imposibil de skiat. Desi erau un grup mai mare si erau rasfirati pe vale, au scapat toti cu bine. Ufffff !

Late edit: Aici gasiti relatarea scrisa de Bubulu, cu poze edificatoare ale avalansei curse: http://www.derdelus.ro/2010/04/26/avalansa-pe-valea-malinului-25-aprilie/


Wednesday, April 21, 2010

Balea Whope

W.e. trecut am pornit la Balea pentru traditionala intalnire anuala a iubitorilor de free-ride.
Dimineatza am facut o coborare superba pe Valea Doamnei impreuna cu Silvia, Catalin si Adi Valean. La urcarea inapoi ei fiind pe schiuri au disparut in ceatza, in timp ce eu cu Sorin, Tibi si Corina am ramas sa face urme pe cei 600m denivelare inapoi spre saua Balei.
Dupa o binemetita masa am pornit in aceeasi echipa ca dimineatza pt. a urca in saua Caprei. Eu am luat o pereche de Armada JJ pentru a o test. Rezultatul in zapada care capatase crusta a fost foarte multumitor: rockerul schiurilor face ca acestea sa nu agatze de loc !

Seara, dupa o partida de bridge (ce multi ani trecusera de la ultimul joc!) a urmat un megaparty care s-a intins pana spre dimineatza. :))))

A doua zi vantul si frigul au facut ca zapada sa fie foarte dura, am coborat la pranz pe valea Balei, pana sub cascada.

Shosho coborand printre stanci, deasupra lacului Balea:


Concluzia: a fost un w.e. superb, multumim Bogdan pt. organizare !
Mai multe poze pe blogul Silviei: http://silvique.blogspot.com/2010/04/20100417-schi-la-balea.html

Friday, April 9, 2010

Cand broastele ies pe Strasse

In Germania dupa ora 19 broastele ies sa se plimbe la sosea.
Vedeti cum conduceti sa nu va scape vreuna ! :D

Wednesday, April 7, 2010

Soelden

Soelden este o statiune dragutza, destul de maricica pentru Austria cu cei 150km de partii, un loc superb pentru a veni la ski cu familia o saptamana. Inaltimile care depasesc 3000m garanteaza calitatea zapezii. Exista destule posibilitati de free-ride si am fost surprins sa gasesc la zile bune dupa ultimele ninsori zapada neatinsa in locuri destul de accesibile. Aceasta poate pentru ca vasta majoritate a turistiilor din statiune sunt skiori veniti special pentru a se da pe partie, foarte rar vezi pe cineva cu skiuri late. Iar cu placa erau foarte-foarte putini. Eu nu am prins zapada proaspata decat in ultima zi, dar am gasit ceva variante offpiste si niste culoare superbe de dat care ne-au facut zilele frumoase.

De remarcat ca exista site-ul http://www.skiline.cc unde introducand numarul ski-passului poti avea graficul fiecarei zile de ski, cu ora si denivelarea urcata/coborata. Astfel desi in general ajungeam in varful partiilor la 3000m pe la 10.30 au fost zile in care am reusit sa fac aproape 10000m denivelare skiind pana la ultimul scaun din telescaun :)))



In ultimele trei zile a fost ceatza, uneori de iti bagai degetele in ochi, asa ca singurele poze au fost desenele noastre rupestre, pe geamul gondolei :D

Tschuss Deutschland !

Dupa o lunga absentza blogul este back in bussines. Ca intotdeauna cu cat tacerea virtuala este mai lunga, ca atat fac mai multe lucruri in real world.
De la ultima postare a fost foarte multa munca dar si multa vacantza.
Am voiajat pe traseul: Romania - Austria - Frantza - Elvetia - Germania - Frantza din nou - Germania - Elvetia - Austria - Romania. Am o tolba plina de poze, sper sa ajunga cateva pe blog in viitorul apropiat.
Doua saptamani am fost la dat cu skiul si placa, in locatiile: Soelden, Hintertux, Semmering, La Grave, Serre Chevalier, Les 2 Alpes si L'Alpe d'Huez.

Poza de mai jos semnifica "the joy of winter sports":


In acelasi timp semnifica si bucuria de a parasi definitiv Frankfurt, cel mai plictisitor loc in care am locuit vreodata... (asta ca sa folosesc cuvinte elegante)